astazi sunt prinsa in rotiri ametitoare, in curand o sa ma pierd de tot de mine, o sa ametesc intr-un moment de naivitate, sunt coplesita de melancolii, de ideea ca viitorul nu are niciun sens, de faptul ca aseara am luat-o in brate pe ana care pleaca in doua zile, ca nu stiu cum o sa fac asta cu c. si copilu', liceul era simplu..de ce nu am putut opri timpul in loc vara trecuta?